- Casa memoriala Vasile Alecsandri


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014

CULTURĂ LOCALĂ --> Prezentare locală

Casa memorială "Vasile Alecsandri"



Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău; d. 22 august 1890, Mircești, judeţul Iași) a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, creator al teatrului românesc și a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.



Activitate culturală



A fost unul dintre fruntașii mișcării revoluționare din Moldova, redactând împreună cu Kogălniceanu și C. Negri Dorințele partidei naționale din Moldova, principalul manifest al revoluționarilor moldoveni.

În 1854 - Apare sub conducerea sa România literară, revista la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, dar și muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu.

În 1859 - Este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis în Franța, Anglia și Piemont pentru a pleda în scopul recunoașterii Unirii.Primește Premiul Academiei pentru Literatură în 1881.



Opera. Evoluție și tendințe



În 1843 apare, în Albina Românească, Tatarul, prima poezie care va face parte din ciclul Doine și lăcrămioare. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanța, Strunga, Doina, Hora, Crai nou. În 1848 scrie poezia Către români, intitulată mai târziu Deșteptarea României.În 1850, după o absența de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în țară; publică în revista Bucovina poeziile populare Toma Alimoș, Blestemul, Serb sărac, Mioara, Mihu Copilul. Începe să lucreze la ciclul Chirițelor cu Chirița în Iași. Aceasta va fi urmată de Chirița în provincie (1852), Chirița în voiagiu (1864) și Chirița în balon (1874). La Teatrul Național se joacă Chirița în Iasi sau Două fete ș-o neneacă.În 1852 apare volumul Poezii poporale. Balade (Cântice batrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri. Tipărește primul volum de teatru Repertoriul dramatic, care conține piesele Iorgu de la Sadagura, Iașii în carnaval, Peatra din casă, Chirița la Iași, Chirița în provincie. În 1853 apare volumul Poezii poporale. Balade adunate și îndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a. Publică la Paris primul volum de poezii originale: Doine și lăcrimioare. În 1856 apare în Steaua Dunării, revista lui Kogălniceanu, poezia Hora Unirii.În 1874 publică Boieri și ciocoi, una dintre cele mai importante comedii, o frescă socială de dimensiuni considerabile. Tot în Convorbiri literare publică nuvela Călătorie în Africa. În 1875 se editează Opere complete, cuprinzând Poezii (I-III) și Teatru (IV). În 1876 se publica volumul Proza. În 1877, odată cu poezia Balcanul și Carpatul începe seria Ostașilor noștri. În 1878 apare volumul Ostașii noștri, închinat eroismului românilor în războiul din 1877. În 1881 apare ultimul volum din Opere complete, care cuprinde ciclurile Legende noua și Ostașii noștri.În evoluția artistică a lui Alecsandri se pot distinge cel puțin trei momente, trei vârste aflate în deplină corelație cu epoca plină de transformări prin care trece societatea românească a acelor timpuri.Debutul său stă sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric (Buchetiera de la Florența, Doine și lăcrimioare) dar și al unei necruțătoare critici a ridicolului social în piesa Iorgu de la Sadagura sau în ciclul "Chirițelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii române din perioada pașoptistă, are în literatura lui Alecsandri cea mai înaltă măsură în Balta albă și în Deșteptarea României și, de cele mai multe ori se prelungește prin unele texte până după Unire.O a doua etapă, așa-zisă de limpezire, de obiectivare a viziunii și a mijloacelor artistice, se poate observa începând cu prozele călătoriei în Africa și terminând cu expresia artistică matură din pasteluri și din unele legende.Cea de-a treia etapă îl face să revină spre teatru, cu o viziune în general romantică, viziune filtrată însă printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o seninătate a înțelegerii care îl apropie de clasicism. Epoca în care trăiește Alecsandri este fundamental romantică, dar fără îndoială că a vorbi despre clasicism și romantism la modul concret (implicând așadar o conștiință și practică concretă), e o aventură la fel de mare ca aceea de a descoperi marile curente europene într-o literatură cu altă evoluție culturală și istorică decât cele din vestul Europei.După 1840, când psihologia romantică pătrunde mai adânc, poetul începe să sufere de ceea ce s-a numit <>, dar, în aceeași măsură, suferă de teama de dezordine în lumea fizică și morală. Haosul îi provoacă viziuni negre. Lângă senzația de asfixie și dorința de expansiune stă, mereu, un treaz sentiment al ordinei, stă voința (la Grigore Alexandrescu, Heliade, mai ales) de a împăca elementele în <>.Marile convulsii istorice modelate de marile modele culturale imprimă începuturilor poeziei românești o configurație dialogică. Pe de-o parte revolta și idealurile, transfigurate în așa zisele universuri compensative: revolta, erotica, sentimente ale individualului raportat la lume, tipic romantice, construite pe marile modele ale literaturii occidentale (Lamartine, Victor Hugo etc), iar pe de altă parte tentația de a imprima acestei mișcări de emancipare o ordine, o coerență, care nu putea fi găsită decât în marile modele ale literaturii clasice, adică în încercarea de a obiectiva viziunea și mijloacele artistice, inițial, iar mai apoi în luciditatea interogării lumii, în gustul contrastelor tragice născute de interacțiunea dintre epoci, de ruptura dintre ele.



Autorul dramatic



În perioada 1878 - 1879, la conacul său de la Mircești, scrie drama istorică romantică Despot-Vodă. Premiera a avut loc în octombie 1879 pe scena Teatrului Național din București. Piesa fusese citită în cenaclul Junimii din 8 mai 1879, printre auditori aflându-se Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale. Pe data de 30 septembrie 1880, i s-a jucat drama Despot Vodă. La Montpellier este premiat pentru poezia Cântecul gintei latine. Scrie feeria națională Sânziana și Pepelea.Începe să lucreze în 1882 la piesa Fantâna Blanduziei, pe care o va termina anul următor. Sunt celebre epistolele pe care Ion Ghica i le trimite. În 1884 piesa Fântana Blanduziei este reprezentată la Teatrul Național din București.Scrie și citește în cenaclul Junimea drama Ovidiu. În 1885, Teatrul Național prezintă drama Ovidiu a lui Vasile Alecsandri.În 1886, Titu Maiorescu a publicat în Convorbiri literare articolul Poeți și critici; acesta se încheie cu o privire sintetică asupra operei lui Alecsandri: „A lui lira multicolora a răsunat la orice adiere ce s-a putut deștepta din mișcarea poporului nostru în mijlocia lui. În ce stă valoarea unica a lui Alecsandri? În această totalitate a acțiunilor sale literare".



Volume de teatru. Comedii



Chirița în provinție (1852)

Chirița în voiagiu (1864)

Chirița în balon (1874)



Volume de poezie



Poezii populare. Balade (Cântice bătrânești), 1852

Poezii populare. Balade adunate și îndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a, 1853

Doine și lăcrămioare, 1853



Proze



Istoria unui galben

Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența

Ișii în 1844

Un salon din Iași

Românii și poezia lor

O primblare la munți

Borsec

Balta-albă

Călătorie în Africa.

Un episod din anul 1848

Proze din periodice

Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir

Melodiile românești

Prietenii românilor

Lamartine

Alecu Russo

Dridri, (roman scris în 1869, publicat în 1873)

Din albumul unui bibliofil

Vasile Porojan

Margarita, (nuvela scrisă în 1870, din ea fiind publicată numai un mic episod în 1880)

Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri



Drame



Cetatea Nemțului

Lipitorile satelor

Sgârcitul risipitor

Despot Vodă, dramă istorică

Fântâna Blanduziei

Ovidiu

Opere complete

Opere complete, 1875





În comuna Mircești funcţionează Ansamblul Curţii „Vasile Alecsandri". Aici funcţionează un muzeu destinat poetului. Muzeul a fost amenajat în casa în care a locuit Vasile Alecsandri, în perioada 1866-1890. În 1885, Vasile Alecsandri donează Academiei Române casa împreună cu bunurile sale, inclusiv biblioteca și unele manuscrise. Casa a fost construită de Vasile Alecsandri în 1876 și este declarată monument de arhitectură. Sunt valorificate obiecte de mobilier originale, stampe, tablouri în ulei, fotografii de familie, fotocopii după manuscrise, scrisori, ediții de opere, documente privind Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, activitatea diplomatică a scriitorului și ca membru al Societății Junimea, aspecte privind dramatica și transpunerea ei scenică.

Foto
Casa memoriala "V. Alecsandri" din Mircesti, judetul Iasi

Vizualizari: 304
Data creare: 21-06-2017 21:30:43

Comuna Mircesti

Bustul poetului Vasile Alecsandri, in fata casei memoriale din comuna Mircesti, judetul Iasi"Bate vânt de primavara si pe muguri îi deschide;
Vântul bate, frunza creste, si voioasa lunca râde.
Sub verdeata dragalasa dispar crengile pe rând.
Si sub crengile umbroase mierla sare suierând."

Transporturile in comuna Mircesti

Gara MircestiTransporturile in comuna Mircesti se efectueaza pe calea ferata in localitatea Mircesti existand statie C.F.R. si auto prin societati de transport public in comun, care fac legatura cu orasele Pascani, Iasi, Roman dupa urmatorul program:

Casa memorială "Vasile Alecsandri"

Casa memoriala "V. Alecsandri" din Mircesti, judetul IasiÎn comuna Mircești funcţionează Ansamblul Curţii „Vasile Alecsandri". Aici funcţionează un muzeu destinat poetului. Muzeul a fost amenajat în casa în care a locuit Vasile Alecsandri, în perioada 1866-1890.