Site in constructie !

 

Comuna Mircești este situată în partea sud-vestică a teritoriului administrativ al județului Iași, plasându-se la 67 km de municipiul Iași pe DC 87 și DN 28.Această comună se învecinează:
– la nord -comunele Hălăucești și Alexandru Ioan Cuza;
– la est – comuna Răchiteni;
– la sud – județul Neamț;
– la vest – județul Neamț și comuna Hălăucești.
Comuna Mircești are o suprafață de 1.752 ha, o populație de 3.800 locuitori și cuprinde localitățile: Mircești (centru de comună), Iugani.

Teritoriul comunei se află în bazinul hidrografic Siret. Situat în nord – vestul Podișului Moldovei, Podișul Sucevei este delimitat în vest, față de Carpați, prin seria de depresiuni de tip subcarpatic, pe aliniamentul localităților: Straja, Marginea, Solca, Cacica, Paltinoasa; spre sud, de valea Moldovei și în continuare, peste Siret, de șaua Ruginoasa; către est, prin o serie de depresiuni de contact dintre culmea Bour – Dealul Mare și Câmpia Moldovei, pe aliniamentul localităților: Tg. Frumos, Cotnari, Hîrlau, Flămînzi, Botoșani, Dorohoi, Pomirla, iar către nord, limita Podișului Sucevei coincide cu hotarul țării.

Petrografic, acest podis este alcatuit dintr-o alternanta de argile, marne, nisipuri, gresii, calcare oolitice si conglomerate, dispuse monoclinal, toate apartinand sarmatianului inferior, la nord de paralela orasului Falticeni si sarmatianului superior in sud.Relieful podisului inregistreaza altitudini intre 190 m (confluenta Moldovei cu Siretul) si 692 m (varful Ciungilor).Peste 54 % din suprafata sa se situeaza la altitudini cuprinse intre 300 si 500 m, 35 % intre 200 – 300 m, 4 % depasesc 500 m, iar 5 % sub 200 m. Media ponderata este de 342 m.Media ponderata a densitatii retelei de vai este de 0,52 km/km 2 .

Media ponderata a energiei de relief este de 154 m.Coeficientul varietatii de relief este de 38,10.Structura monoclimala si prezenta orizonturilor de roci dure determina predominanta reliefului structural: cuestele Harmanesti, Lespezi, Tudora in masivul Dealul Mare; suprafete structurale dispuse pe nivelul Broscaroaia – Lalu (nord de Ruginoasa) si nivelul Singeap in Dealul Mare.Interfluviul dintre Suceava si Siret ca si cel dintre Suceava si Moldova, corespund unor inaltimi deluroase de peste 500 m, ce apartin, primul, Dealurilor Dragomirnei, iar cel de al doilea Platoului Tatarusi.Spre est, aceste inaltimi domina culuarul Siretului, marginit spre stanga de cel de al treilea alinialent de inaltimi, corespunzatoare culmii Siretului.Suspendata cu 200 – 300 m deasupra vaii Siretului, aceasta culme este fragmentata in masive deluroase distincte: Dealul Bour, Hopai, Crivat, Dealul Mare, Holm etc Particularitatea climatica decurge din situarea podisului sub influenta curentilor de aer nord – vestici, manifestata prin vanturi dominante de nord – vest, precipitatii bogate (600 – 800 mm) si temperaturi medii moderate (5 – 8 o C).

Suma temperaturilor medii zilnice pozitive se cifreaza la 3000 – 34 o C, cea mai redusa din intreg Podisul Moldovei, iar numarul mediu annual de zile senine este de 80 – 100. Temperaturile medii de vara scad de la est (20 o ) catre vest (16 o ). Iarna, de asemenea se constata -5 o in vest si -4 o in est, ceea ce arata rolul moderator al influentei nord – vestice, iar inghetul dureaza intre 140 – 180 zile. Bazinul Siretului, dezvoltat asimetric, isi culege apele de pe versantii estici ai Carpatilor Orientali care, spre deosebire de cei vestici, au umiditatea mai slaba, datorita caracterului descendent al maselor de aer oceanic ce si-au lasat o mare parte din vaporii de apa la traversarea culmilor muntoase. Exceptie face partea nordica, aflata direct sub influenta unor mase de aer nordice baltice, mai umede. Cu toate acestea, precipitatiile din zona montana fiind bogate, Siretul primeste suficiente ape prin afluentii din Carpati care, rand pe rand de la izvoare si pana la varsare, ii maresc debitul si ii compenseaza pierderile cauzate prin infiltratie si evaporare. Ca urmare, la varsare ajunge cu un volum mediu de apa de 190 mc/s, cel mai mare debit al unui rau intern din tara noastra. Referitor la repartitia sezoniera a scurgerii medii se observa mai intai ca volumul maxim al acesteia se inregistreaza primavara (45 – 50 %), viiturile insa producandu-se mai tarziu (aprilie – mai). Vara, datorita precipitatiilor abundente din nord ca si acelor care se produc in mod obisnuit in Carpatii Orientali, scurgerea se mentine destul de ridicata (25 – 35 %) fata de sezonul de iarna cand inghetul de lunga durata impiedica formarea scurgerii superficiale, volumul ei fiind in general de 10 – 15 %.

In conditiile vecinatatii obcinelor si a precipitatiilor bogate, reteaua hidrografica ce apartine bazinului Sucevei si Moldovei, prezinta un regim al scurgerii medii asemanator cu cel al Carpatilor Orientali, cu valori maxime primavara (aprilie – mai) si ridicate vara.Reteaua hidrografica este formata din cursul de apa Siret. Pozitia apelor freatice din zonele de podis evidentiaza in multe cazuri o panta de scurgere monoclimala. Ca urmare, ele sunt intersectate de vaile subsecvente, ceea ce favorizeaza aparitia de izvoare la baza cuestelor : Calinesti, Dragomirna in masivul Zaranca – Dragomirna, Harmanesti, Lespezi, Tudora in masivul Dealul Mare. Precipitatiile si repartitia lor uniforma in timpul anului dau un caracter permanent apelor freatice, care alimenteaza continuu raurile, sau acolo unde panta este mica si drenajul slab contribuie la formarea mlastinilor si lacovistilor. Dupa natura lor, apele subterane se impart in 2 categorii :• Ape descendente care, situate in orizonturile superioare ale scoartei terestre, sunt in directa legatura cu apele de la suprafata si cu precipitatiile atmosferice. Ele pot fi ape freatice localizate in orizontul acvifer de suprafata si ape suprafreatice, situate deasupra celor freatice si cu caracter temporar. Ape ascendente, de adancime care, prinse in orizonturi acvifere intre strate impermeabile, intra in legatura cu apele de suprafata intr-un timp mai indelungat. Zona cuprinde ape dulci si sulfatate, alcaline sau sarate, au un caracter fosil fiind cantonate in sedimentele marine din nordul Podisului Moldovenesc.Apele subterane sunt cantonate in intercalatiile permeabile ale substratului geologic Sarmatian, precum si in baza depozitelor cuaternare a complexului nisipos, fiind intilnita la adancimi ce variaza de la 2 – 20 m pe terase si interfluvii.

In perioadele bogate in precipitatii, sub cornisa, in prima treime a versantilor, in unele zone apar la zi izvoare de coasta. Conform evidentei cadastrale, in comuna Mircesti nu exista lacuride acumulare.In partea de est a teritoriului comunei, in lunca Siretului, se formeaza, adesea, lacuri intermitente cu suprafete variabile si alimentare pluvio-nivala. Comuna Mircesti dispune de Statia CF Mircesti pe linia CF Bacau – Suceava.

Reteaua de drumuri clasificate din comuna Mircesti se sprijina pe :
• DJ 208 – Comuna Halaucesti – Mircesti – DE 85 – Comuna Sabaoani;
• DC 84 A – Mircesti – DE 583 Rachiteni – Izvoarele – judetul Neamt ;
• DC 86 – Mircesti – Iugani – DE 85 judetul Neamt ;
• DJ 208 – DJ 208R MIRCESTI – DE 583 Pod Siret